STUDIU. Copiii alăptați au rezultate neurocognitive superioare

Un studiu revoluționar realizat de Institutul de Neuroștiințe Del Monte și Universitatea Rochester Medical Center din Statele Unite a scos la iveală noi dovezi care subliniază beneficiile alăptării la sân asupra dezvoltării neurocognitive a copiilor. Cercetarea, desfășurată pe un eșantion de peste 9.000 de copii cu vârste între 9 și 10 ani, a comparat performanțele cognitive ale celor alăptați exclusiv la sân cu cele ale copiilor hrăniți cu formulă de lapte.

Alăptarea și dezvoltarea cognitivă

Rezultatele sunt clare: copiii care au fost alăptați, chiar și pentru câteva luni, au obținut scoruri mai bune la testele cognitive comparativ cu cei care au fost hrăniți exclusiv cu formulă. Mai mult decât atât, s-a observat o relație directă între durata alăptării și nivelul performanțelor cognitive:

  • Alăptarea peste 12 luni a fost asociată cu cele mai bune rezultate neurocognitive.
  • Alăptarea între 7 și 12 luni a generat, de asemenea, performanțe superioare, dar ușor mai scăzute comparativ cu cei alăptați peste un an.
  • Chiar și copiii alăptați pentru o perioadă mai scurtă de timp au avut avantaje cognitive față de cei care nu au fost alăptați deloc.

Profesorul universitar Daniel Adan Lopez, unul dintre autorii studiului, a subliniat: „Copiii care au înregistrat cele mai bune rezultate la testele cognitive au fost alăptați peste 12 luni. Chiar și alăptarea pentru mai puțin de un an are un impact pozitiv semnificativ asupra dezvoltării cognitive a celor mici.”

Beneficiile alăptării: mai mult decât nutriție

Laptele matern este considerat „aur lichid” nu doar pentru că oferă toți nutrienții esențiali pentru dezvoltarea fizică, ci și pentru că stimulează creierul în moduri pe care formulele de lapte nu le pot reproduce pe deplin. Substanțele bioactive din laptele matern, cum ar fi acizii grași esențiali și factorii de creștere neuronală, sunt componente cheie care contribuie la dezvoltarea cognitivă și neuronală a copilului.

De asemenea, alăptarea implică o apropiere fizică și emoțională între mamă și copil, care joacă un rol crucial în dezvoltarea sănătoasă a creierului.

Alăptarea și impactul pe termen lung

Studiul nu doar că evidențiază beneficiile imediate ale alăptării asupra inteligenței și funcțiilor cognitive, ci sugerează și un impact pozitiv pe termen lung. Copiii alăptați tind să aibă performanțe mai bune la școală, o mai bună capacitate de concentrare și o mai mare adaptabilitate în fața provocărilor intelectuale.

Aceste concluzii sunt susținute de cercetări anterioare care au asociat alăptarea cu un IQ mai ridicat și cu un risc redus de tulburări cognitive sau comportamentale în copilărie și adolescență.

Sprijinirea alăptării: o responsabilitate comună

Deși beneficiile alăptării sunt incontestabile, multe mame se confruntă cu obstacole în acest proces, cum ar fi lipsa de sprijin la locul de muncă, informații insuficiente sau dificultăți de alăptare. Este esențial ca autoritățile, cadrele medicale și societatea să sprijine mamele în alegerea și menținerea alăptării.

Promovarea campaniilor de informare, oferirea de spații adecvate pentru alăptare în public și la locurile de muncă, precum și sprijinirea mamelor prin consultanță în alăptare sunt pași importanți pentru a asigura că mai mulți copii pot beneficia de avantajele laptelui matern.

Related Articles

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Latest Articles

Grupurile de mame de pe Facebook: suport real sau locuri pline de judecăți?

Când devii mamă, te lovește o avalanșă de întrebări, frici și incertitudini. Iar instinctul de a căuta ajutor te duce, inevitabil, către grupurile de...

Bucket list pentru primul an de viață al bebelușului

Primul an din viața unui bebeluș trece mai repede decât ți-ai fi imaginat. E un amestec de mirare, oboseală cronică, râsete care-ți umplu inima...

Ghid de „anti-parenting”. Lucruri pe care NU trebuie să le faci ca părinte

Hai să o spunem direct: parentingul e o aventură pe cât de frumoasă, pe atât de imprevizibilă. Oricâte cărți ai citi și oricâte podcasturi...

Obiceiuri mici care fac diferența într-o zi de mamă obosită

Sunt zile în care te trezești mai obosită decât te-ai culcat. În care cafeaua pare apă chioară și copilul începe să plângă înainte să...

Sindromul „mamei care simte că nu face suficient”. Cum îl recunoști și oprești

Ai simțit vreodată că, oricât ai face, tot nu e de-ajuns? Că nu petreci suficient timp cu copilul, nu ești suficient de calmă, de...
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com