Durerea în gât sau „roșu în gât”, cum este denumită popular, este una dintre cele mai frecvente motive de îngrijorare pentru părinți, dar și o cauză obișnuită de prezentare la medic în rândul adulților. De cele mai multe ori, această afecțiune este cauzată de virusuri și trece de la sine. Totuși, există și situații în care este nevoie de tratament antibiotic, însă numai dacă infecția este de natură bacteriană, iar acest lucru trebuie stabilit de medic, nu presupus.
Ce înseamnă „roșu în gât”?
Expresia „roșu în gât” descrie aspectul inflamat, iritat și înroșit al faringelui, uneori însoțit de puncte albe pe amigdale, durere la înghițire, senzație de usturime sau chiar febră. Deși este un simptom comun, cauzele pot fi diferite:
-
Infecții virale (cea mai frecventă cauză)
-
Infecții bacteriene (în special streptococul de grup A)
-
Factori neinfecțioși: alergii, aer uscat, fumat pasiv
Când NU este nevoie de antibiotic
Majoritatea cazurilor de faringită (inflamație a gâtului) sunt cauzate de virusuri. Acestea NU răspund la tratament cu antibiotice. Printre virusurile implicate se numără cele responsabile de răceala comună, gripa sau mononucleoza infecțioasă.
Semnele care indică o infecție virală includ:
-
Strănut, nas înfundat sau secreții nazale
-
Tuse
-
Voce răgușită
-
Febră moderată
-
Lipsa puroiului pe amigdale
În aceste cazuri, tratamentul este simptomatic: hidratare, repaus, antiinflamatoare (la recomandarea medicului), pastile pentru gât sau ceaiuri.
Când ESTE nevoie de antibiotic
Antibioticul este necesar doar în cazul unei infecții bacteriene confirmate sau foarte probabile, cum este faringita streptococică (produsă de streptococul beta-hemolitic de grup A). Această formă de faringită poate avea urmări grave netratată (cum ar fi febra reumatică sau afectarea rinichilor).
Semnele care pot indica o faringită streptococică:
-
Debut brusc al durerii în gât
-
Febră mare (peste 38,5°C)
-
Dureri abdominale, în special la copii
-
Lipsa tusei și a secrețiilor nazale
-
Amigdale umflate și acoperite de puroi
-
Ganglioni limfatici sensibili și măriți la nivelul gâtului
Diagnosticul corect se face fie prin evaluare clinică atentă, fie prin teste rapide streptococice sau exudat faringian. Doar după confirmarea infecției bacteriene, medicul poate prescrie antibiotic – de regulă penicilină sau un derivat al acesteia, adaptat în funcție de vârstă, greutate și eventuale alergii.
Riscurile administrării inutile de antibiotice
Administrarea de antibiotice „după ureche” sau la primul semn de roșu în gât poate fi mai dăunătoare decât utilă:
-
Crește riscul de rezistență bacteriană
-
Poate cauza reacții adverse (diaree, alergii, dezechilibre ale florei intestinale)
-
Nu accelerează vindecarea dacă infecția este virală
Ce trebuie să facă părinții?
Dacă copilul are durere în gât și febră, cel mai indicat este un consult medical. Nu se recomandă administrarea de antibiotic fără o evaluare. Medicul va decide dacă este cazul pentru tratament antibiotic, pe baza simptomelor și, la nevoie, a testelor rapide sau analizelor.
Roșul în gât nu înseamnă automat infecție bacteriană și, cu atât mai puțin, nu implică în mod automat necesitatea unui antibiotic. Administrarea acestuia trebuie să fie o decizie medicală, luată în cunoștință de cauză. În cele mai multe cazuri, roșul în gât trece cu îngrijire și tratament simptomatic. Cheia este diagnosticarea corectă și evitarea automedicației.
