Ramona Bunescu, renumit consultant în alăptare, ne explică, într-un interviu oferit în exclusivitate pentru 123mama.ro, care sunt motivele pentru care unele mame ajung să nu-și mai alăpteze micuții și cum ar putea să depășească acestea toate problemele care le determină să-și hrăneacă bebelușii cu lapte praf și să-i priveze, astfel, de cea mai bună hrană.
Maria Anghel: Este sau nu un mit faptul că anumite mame nu au lapte și astfel nu-și pot alăpta bebelușii? Dacă astfel de situații există, ne puteți spune și cauzele care au dus aici, dar și ce se poate face pentru ca și aceste mămici să-și poată alăpta nou-născuții?
Ramona Bunescu: Sunt mame care pot avea lactație insuficientă, din diverse cauze, de la dezechilibre hormonale până la insuficiență de țesut mamar. Statistic vorbind, cam 2% din femei se încadrează în această categorie, dar chiar și ele pot alăpta, cu puțin ajutor. În general, problemele de lactație au cauze care țin mai degrabă de management sau de mici probleme anatomice ale copilului, de exemplu un fren lingual restrictiv.
Toate mamele pot alăpta
Așadar, să înțelegem din ceea ce ne-ați spus că toate mămicile pot alăpta?
Da, toate mamele pot alăpta. Poate nu exclusiv, dar alăptarea înseamnă mult mai mult decât hrană, este o legătură între mamă și copilul său.
Credeți că în spitale le sunt oferite destule informații mămicilor pentru ca acestea să se poată descurca și să ajungă să alăpteze? Dacă nu, cum ar putea fi ele ajutate?
Ramona Bunescu, consultant în alăptare: În sistemul medical actual, mamele nu sunt ajutate să alăpteze. Personalul medical nu are timpul sau cunoștințele să predea tehnici de alăptare sau să încurajeze mamele să alăpteze. Există și excepții, dar încă întâlnim multe mituri și convingeri personale propagate în maternități și nu numai. Există spitale care au primit certificarea de Spital prieten al copilului, unde se încurajează rooming in-ul (copilul cazat în cameră cu mama), unde teoretic nu se oferă completare din prima și se evită tetinele.
În general, tinerelor mame li se induce ideea că în primele zile după naștere nu au lapte și că trebuie să hrănească copilul cu ceva, pentru a evita probleme de sănătate. Multe mame ajung acasă din această cauză cu sânii angorjați și cu copii care nu știu cum să apuce sânul – și nici nu mai au cum să-l apuce, când este atât de tare. Ca să nu ajungă în acest cerc vicios, mama se poate informa despre alăptare înainte de a naște. Se organizează diverse cursuri pe tema asta, la fel cum eu și colegii mei oferim și consultații prenatale, unde le explicăm ce se întâmplă după naștere și cum pot rezolva diferite probleme care pot apărea, precum și tehnici de poziționare la sân.
Știm cu toții că în spitale bebelușii sunt hrăniți în prima zi cu lapte praf. E o greșeală uriașă?
Ramona Bunescu, consultant în alăptare: Majoritatea copiilor născuți în spitale primesc lapte praf în primele zile de viață. După naștere, mamele se află într-o perioadă vulnerabilă și cedează și ele destul de ușor, mai ales că suntem obișnuiți să cedăm în fața expertului. Ideal ar fi ca înainte de a oferi lapte praf să se evalueze tehnica de supt, mama să fie ajutată să ofere cât mai mult lapte la o masă (colostrul ESTE lapte!) și cu ajutorul unei atașări mai bune la sân sau al compresiei sânului, o tehnică, foarte simplă și eficientă.
Dacă bebelușul dumneavoastră a primit lapte praf în maternitate însă, nu este o mare tragedie. O dată ajunși acasă, puteți apela la ajutor specializat sau vă puteți informa pentru a vă asigura că alăptarea decurge corect iar copilul se alimentează când stă la sân. Sunt destule clipuri video și surse de informare serioase chiar și pe internet. În 3-6 săptămâni de alăptare exclusivă, bebelușul își va reface flora bacteriană iar efectele alimentației artificiale se vor estompa.
Răni la sâni
Multe mămici au parte de răni la sâni si din această cauză renunță la alăptat, durerea foarte mare făcându-le pe acestea să cedeze. Ce se poate face în această situație?
Dacă aveți răni, acesta este primul semn că atașarea bebelușului nu este corectă și probabil nici nu primește lapte. Căutați sprijin specializat. Conșultanții acreditați IBCLC și voluntarii LLL pot oferi sprijin neprețuit și vă pot ajuta să depășiți problemele într-un timp mai scurt și într-un mod mai eficient. De asemenea, ei vin cu multe ore de practică în spate și vă pot identifica problema mult mai ușor decât ar face-o un specialist care nu are o specializare în domeniul lactației umane. Consultanța în alăptare nu acoperă doar tehnică și informare, este și consiliere și coaching și câte altele.
Un consultant în alăptare nu vă va pune însă diagnostice medicale sau indica tratamente, ci vă va trimite la medic când este nevoie. Vă poate însă furniza informații extrem de utile în aceste cazuri despre impactul anumitor tratamente și proceduri în alăptare și altele.
Cum găsim un consultant bun în alăptare? La ce trebuie să ne uităm?
Un consultant în alăptare:bun…. Lucrurile sunt destul de complicate. Fiecare dintre colegii mei are o anumită abordare, probabil. Este posibil ca unele din dumneavoastră să aibă chimie cu o persoană și să fi discutat cu o alta într-un moment în care specialistul nu a ajuns la ea. Mai întâi de toate, am observat că lumea așteaptă minuni de la consultanți. Noi informăm, responsabilizăm, schimbăm perspective dar, ca să-mi parafrazez o prietenă, nu putem alăpta în locul vostru. În România, cel puțin, am observat că lumea așteaptă până într-un moment de criză ca să apeleze la sprijin specializat. Atunci cu greu se mai pot întâmpla minuni, deși probabil vă putem ajuta să traversați momentul de criză cât mai blând și să vă învățăm să nu ajungeți în altul.
O acreditare precum IBCLC sau LLL (La Leche League) vă oferă garanția că discutați cu o persoană informată, care nu vă va judeca alegerile.
Ne puteți povesti despre o mămică căreia i-a fost greu să alăpteze și cu ajutorul dvs. a reușit să treacă peste toate încercările și să reușească să-și pună puiul la sân?
Mi-e greu să aleg un singur caz. Țin minte că vara trecută m-au căutat mai ales mame cu copii cu aversiune orală sau cu probleme mari de coordonare a suptului, unde am ținut legătura vreme mai îndelungată și fiecare pas spre a se hrăni singuri a fost mare reușită. A fost nevoie de predarea de tehnici de poziționare la sân, tehnici de hrănire a copilului fără biberon, direct de la sân, tehnici care să ajute la coordonarea suptului, dar și de discuții despre ce a dus la asemenea probleme, fără a învinovăți mama… Din câte știu, toți stau cu plăcere acum la sânul mamei. Unul mai primește completare, dar cantități destul de mici.
Recomandare: Miracolul alăptării – 15 beneficii pentru mamă (partea a doua)
Poate printe cititoarele voastre se va găsi și o mamă care a vorbit cu mine, dispusă să povestească cum a ajutat-o interacțiunea cu mine.
Acest articol este susținut de către Garmastan. Alăptarea este o experiență unică în viața fiecărei mame. Pentru ca ea să devină plăcută, relaxantă, protejarea mameloanelor în timpul acestei perioade este deosebit de important. Iar Garmastan este soluția ideală.
Despre Garmastan:
- Păstrează pielea mameloanelor şi areolelor mamare suplă şi elastică, prevenind apariţia eroziunilor, contribuind astfel la protejarea pielii extrem de sensibile a acestei regiuni şi facilitând deschiderea canalelor galactofore.
- Asigură protecţie împotriva bacteriilor şi acţiunii enzimelor din laptele matern asupra mameloanelor, prevenind apariţia eroziunilor (ragadelor) din perioada alăptării.
- Garmastan îşi modifică consistența la temperatura corpului şi de asemenea, este foarte economică şi uşor de aplicat pe pielea sensibilă.
Indicaţii:
- Tratamentul profilactic şi terapeutic al inflamaţiilor mamelonare din perioada pre şi post natală şi în îngrijirea sânilor în perioada alăptării.
