Micuțul tău crește, dar rămâne convins că Moș Crăciun există, până în ziua în care vine acasă și îți spune: „Mamă, tată, spune-mi, Moș Crăciun este adevărat? — Și dacă da, cum intră în toate casele?”. Mai sunt câteva luni până în decembrie. Dacă ești unul dintre părinții care sunt îngroziți să fie nevoiți să răspundă la această întrebare celebră, iată câteva sfaturi de la experții în parenting pentru a trata acest subiect cu sensibilitate.
Crăciunul se apropie cu pași repezi, iar copiii doar vorbesc despre bărbatul cu barbă albă și așteaptă cu nerăbdare să le facă cadouri. Dar cum ar trebui să reacționezi când copilul tău începe să pună întrebări despre Moș Crăciun?
La ce vârstă un copil încetează să mai creadă în Moș Crăciun?
Potrivit lui Stéphane Clerget, medic psihiatru infantil, un copil încetează, în general, să creadă în existența lui Moș Crăciun atunci când intră în școala primară, adică la vârsta de 6 sau 7 ani. Într-adevăr, încă de la această vârstă se instalează îndoielile, pentru că cei mici încep să-și dezvolte capacitatea de a distinge între lumea reală și cea imaginară. Ei învață lucruri noi la școală și își aud colegii de clasă sau alți copii mai mari vorbind despre diferite subiecte. Dar ce anume ar trebui să-i spui în acest caz? Ar trebui să mărturisim totul sau să ne abținem să răspundem la întrebare pentru a nu-l dezamăgi? Mulți părinți ezită să răspundă la această întrebare.
„Moș Crăciun există?” Ce să le spun copiilor
Răspunsul la iluzia grăsunului îmbrăcat în roșu este o adevărată provocare pentru unii părinți, care se trezesc cu fața la zid atunci când copiii își pun întrebări despre subiect și nu știu cum să reacționeze. Înainte de a ajunge în miezul problemei, este cu atât mai important să precizăm că, potrivit psihanalistului Françoise Dolto, Moș Crăciun este pur și simplu un mit și în niciun caz nu constituie o minciună. Totuși, făcând referire la sfaturile autorului ghidului „Pedopsia de buzunar”, doctorul Clerget, cel mai bun mod de a răspunde la întrebare și de a-i spune micuțului său: „Ce părere aveți? sau „Moș Crăciun există doar pentru cei care cred în el”. Astfel, vei putea vedea unde se află copilul tău în procesul de gândire și îi vei permite să ajungă la propriile concluzii. Într-adevăr, abordând lucrurile în acest fel, îți poți da seama că nu prea crede în asta până la punctul de a face mare tam-tam în privința asta, altfel, vei descoperi că este un fel de revelație pentru el. Prin această întrebare, copilul tău fie caută confirmare de la tine, fie vrea să fie liniştit, pentru că refuză să creadă acest zvon.
Cum să reacționezi la un copil care refuză să accepte că Moș Crăciun nu există?
Întrucât imaginația ocupă un loc imens în viața copiilor, învățarea că Moș Crăciun nu există îi face pe unii dintre ei să se simtă supărați, stresați sau confuzi, deoarece percep acest adevăr ca pe un fel de revelație a unei minciuni ascunse. Drept urmare, unii copii refuză categoric să accepte această nouă realitate. Acestea fiind spuse, poți pur și simplu să-i explici cu blândețe că aceasta este o poveste fictivă care reprezintă speranța și că este o tradiție care de mulți ani s-a transmis din generație în generație și ne învață pe toată lumea să arătăm generozitate, iubire și bucurie. Totuși, chiar dacă este important să-i lași copilului tău liberul arbitru de a decide când ar trebui să înceteze să creadă în el, experții au stabilit, în schimb, în unanimitate, o limită de vârstă, de la 8 ani, pentru a-i dezvălui întregul adevăr, explică Béatrice Copper-Royer, psiholog și autoare a cărții „Copii anxiosi, copii fricoși”.
Copiii tăi au încredere în tine și se bazează pe tine pentru a-i ajuta să înțeleagă lumea din jurul lor. Dacă au întrebări și simți că sunt gata să audă adevărul, nu ezita să fii sincer cu ei. O legătură de încredere este baza pentru stabilirea unei relații sănătoase părinte-copil.
In aceste cazuri, consilierii de parenting recomanda sa fii deschis si sa-l lasam pe copil sa puna intrebari cat vrea si sa incerce sa faca fata cu sentimente variate la aceasta schimbare a paradigmei. Acest lucru functioneaza in special cu copiii care se afla in intreaga lor realitate, aceea a pre-scoalarismului. Daca este nevoie, trateaza cu delicatete situatia si foloseste aceasta provocare ca pe un spachet educational, cu ajutorul caruia sa se diversifice si sa se consolideze unicitatea copilului tau.
Wow, chiar ai acoperit bine subiectul si ai dat sfaturi excelente pentru parintii care sunt nevoiti sa isi gestioneze relatiile cu copiii lor in aceste circumstante complexe. Tava buna!