Când copiii se tăvălesc în mijlocul unui magazin aglomerat, într-o vacanță cu familia extinsă sau acasă, poate fi extrem de frustrant. Dar părinții îi pot ajuta pe copii să învețe autocontrolul și să-i învețe cum să răspundă fără a acționa doar pe bază de impuls.
Predarea autocontrolului este unul dintre cele mai importante lucruri pe care părinții le pot face pentru copiii lor, deoarece aceste abilități sunt unele dintre cele mai importante pentru succesul mai târziu în viață.
Cum să-ți înveți copilul să deprindă autocontrolul
Învățând autocontrolul, copiii pot lua decizii adecvate și pot răspunde la situații stresante în moduri care pot avea rezultate pozitive.
De exemplu, dacă spui că nu servește înghețată decât după cină, copilul tău poate plânge, implora sau chiar țipă în speranța că vei ceda. Dar cu ajutorul autocontrolului, copilul tău poate înțelege că un temperament de tipul furie înseamnă că îi vei lua definitiv înghețata și că este mai înțelept să aștepțe cu răbdare.
Iată câteva sugestii despre cum să-i ajuți pe copii să învețe să-și controleze comportamentul:
Până la 2 ani
Sugarii și copiii mici sunt frustrați de decalajul mare dintre lucrurile pe care doresc să le facă și ceea ce sunt capabili să facă. Ei răspund adesea cu crize de furie. Încercați să preveniți izbucnirile distrăgându-vă micuțul cu jucării sau alte activități.
Pentru copiii care ating vârsta de 2 ani, încercați o pauză scurtă într-o zonă desemnată – cum ar fi un scaun de bucătărie – pentru a arăta consecințele izbucnirilor.
Între 3 și 5 ani
Puteți continua să utilizați timeout-uri, dar în loc să setați o limită de timp specifică, terminați timeout-urile când copilul dvs. se calmează. Acest lucru îi ajută pe copii să-și îmbunătățească sentimentul de autocontrol. Și este la fel de important să-ți lăuzi copilul pentru că nu și-a pierdut controlul în situații frustrante sau dificile spunând lucruri precum: „Îmi place cum ai rămas calm” sau „Bună treabă, să-ți păstrezi calmul”.
Între 6 și 9 ani
Pe măsură ce copiii intră la școală, ei sunt mai capabili să înțeleagă ideea consecințelor și că pot alege un comportament bun sau rău. Poate ajuta copilul să-și imagineze un semn de stop care trebuie respectat și să se gândească la o situație înainte de a răspunde. Încurajați-vă copilul să părăsească o situație frustrantă pentru câteva minute pentru a se răcori în loc să aibă o explozie. Lăudați copiii când pleacă și se răcoresc – vor avea mai multe șanse să folosească aceste abilități în viitor.
Între 10 și 12 ani
De obicei, copiii mai mari își înțeleg mai bine sentimentele. Încurajați-i să se gândească la ceea ce îi determină să-și piardă controlul și apoi să-l analizeze. Explicați că uneori situațiile care sunt supărătoare la început nu ajung să fie atât de îngrozitoare. Îndeamnă copiii să-și facă timp să se gândească înainte de a răspunde la o situație. Ajutați-i să înțeleagă că nu situația îi deranjează, ci ceea ce cred ei despre situație care îi înfurie. Complimentează-i când își folosesc abilitățile de autocontrol.
Vârste cuprinse între 13 și 17 ani
Până acum, copiii ar trebui să poată controla majoritatea acțiunilor lor. Dar reamintește-le adolescenților să se gândească la consecințele pe termen lung. Îndemnați-i să facă o pauză pentru a evalua situațiile supărătoare înainte de a răspunde și de a discuta despre probleme, mai degrabă decât să-și piardă controlul, să trântească ușile sau să țipe. Dacă este necesar, disciplinați-vă adolescentul luându-vă anumite privilegii pentru a întări mesajul că autocontrolul este o abilitate importantă. Permiteți-i să-și recâștige privilegiile demonstrând autocontrol.
Când copiii sunt scăpați de sub control
Oricât de dificil ar fi, rezistă nevoii de a țipa atunci când îți disciplinezi copiii. În schimb, fii ferm și practic. În timpul crizei unui copil, rămâneți calm și explicați că țipetele, aruncarea unei crize de furie și trântirea ușilor sunt comportamente inacceptabile care au consecințe – și spuneți care sunt acele consecințe.
Acțiunile tale vor arăta că crizele de furie nu le vor aduce pe copii în frunte. De exemplu, dacă copilul tău se supără în magazin după ce i-ai explicat de ce nu vei cumpăra bomboane, nu ceda – demonstrând astfel că criza de furie a fost atât inacceptabilă, cât și ineficientă.
