Când mi-am ținut pentru prima dată copilul în brațe, am știut că vreau să-i ofer tot ce e mai bun, iar alăptarea a fost pentru mine o parte esențială a acestei conexiuni. În lunile de concediu maternal, ne-am creat un ritm doar al nostru, un echilibru delicat între zilele și nopțile lungi, între hrănire și momentele de liniște împreună. Totul s-a schimbat, însă, când a venit momentul să mă întorc la muncă.
Inițial, am crezut că voi putea gestiona ambele aspecte – jobul și alăptarea. Mă documentasem, citisem poveștile altor mame și îmi propusesem să îmi mulg laptele la birou, să-l depozitez corect și să păstrez această legătură cu copilul meu, chiar și în absență. În teorie, părea simplu. În realitate, a fost un coșmar.
Programul de muncă nu îmi permitea să fac pauze regulate, iar presiunea taskurilor zilnice era copleșitoare. Nu aveam un spațiu adecvat pentru a mă mulge – ba chiar mă trezeam adesea că trebuie să aleg între o ședință importantă și nevoia acută de a-mi alina sânii plini și dureroși. De fiecare dată când reușeam să mă strecoar într-un colț mai retras, stresul și graba își spuneau cuvântul: producția de lapte scădea, iar epuizarea își făcea loc din ce în ce mai mult în viața mea.
Seara, ajungeam acasă sfârșită, cu lacrimi în ochi și senzația că nu mai sunt bună de nimic. Copilul meu mă aștepta, dornic de apropierea noastră, dar oboseala și anxietatea îmi furau răbdarea. Încet-încet, am început să mă simt prinsă într-un cerc vicios. Aveam nevoie de job pentru stabilitatea noastră financiară, dar fiecare zi mă aducea mai aproape de epuizare și mă îndepărta de copil.
Decizia de a renunța nu a fost ușoară. Mi-a fost teamă de nesiguranța financiară, de schimbările pe care urma să le fac, dar într-un final, am ales să îmi ascult instinctul de mamă. Am început să caut variante de a lucra de acasă, iar după multe căutări și refuzuri, am găsit o soluție care mi-a permis să îmi continui cariera, fără să fiu nevoită să sacrific ceea ce era cel mai important pentru mine – copilul meu.
Astăzi, îmi organizez timpul în jurul nevoilor lui. Am un job care îmi permite să îmi fac programul flexibil, să fiu lângă el, să îl alăptez în liniște și să nu mai simt că sunt împărțită între două lumi. Nu a fost ușor, dar a fost cea mai bună decizie pentru noi. Și, deși nu pot spune că totul e perfect, știu că acum suntem amândoi mai liniștiți.
Pentru orice mamă care se confruntă cu aceeași luptă, vreau să spun un singur lucru: există soluții. Nu trebuie să alegi între carieră și copil – trebuie doar să găsești echilibrul care funcționează pentru tine.
