Depresia postnatală este o afecțiune frecvent întâlnită, care poate afecta mamele după nașterea copilului și care nu este nici pe departe un semn de slăbiciune. Este o problemă de sănătate mentală care poate influența profund starea emoțională și fizică a mamei și care, dacă nu este tratată, poate afecta și legătura dintre mamă și copil. În acest articol, vom explora ce este depresia postnatală, care sunt simptomele acesteia, ce cauze o pot declanșa și cum poate fi prevenită sau tratată.
Ce este depresia postnatală?
Depresia postnatală (sau depresia postpartum) este o formă de depresie care apare la câteva săptămâni sau luni după nașterea unui copil. Aceasta se manifestă printr-o stare de tristețe profundă, anxietate, iritabilitate, oboseală extremă și, în unele cazuri, gânduri negative despre viață și despre rolul de părinte. Este important să știm că depresia postnatală nu trebuie confundată cu „baby blues”, o stare de melancolie care apare de obicei în primele zile după naștere, dar care dispare de la sine. Depresia postnatală este mult mai severă și poate dura mai mult timp.
Simptomele depresiei postnatale
Simptomele depresiei postnatale pot varia de la o mamă la alta, dar cele mai comune sunt:
-
Tristețe persistentă: Sentimente de melancolie care nu dispar.
-
Anxietate și panică: Îngrijorări constante legate de îngrijirea copilului sau teama de a nu fi o mamă bună.
-
Oboseală extremă: Deși este normal ca o mamă să se simtă obosită din cauza îngrijirii unui nou-născut, oboseala extremă asociată cu depresia poate duce la epuizare și la dificultăți de concentrare.
-
Iritabilitate și furie: Reacții emoționale intense și greu de controlat.
-
Sentimente de inutilitate sau vinovăție: Mamele pot simți că nu sunt capabile să facă față rolului lor de părinte sau pot simți că sunt „neînsemnate”.
-
Lipsa interesului pentru copil: În cazuri severe, mamele pot deveni distanțate emoțional față de copilul lor.
-
Tulburări de somn: Chiar și atunci când copilul doarme, mama poate avea dificultăți în a adormi sau a se odihni suficient.
-
Gânduri negative sau de auto-vinovăție: În cazuri grave, pot apărea gânduri de suicid sau de vătămare a copilului, caz în care este imperativ ca mama să primească ajutor imediat.
Cauzele depresiei postnatale
Cauzele depresiei postnatale sunt complexe și nu există un singur factor care o provoacă. Printre principalele cauze și factori de risc se numără:
-
Schimbările hormonale: După naștere, nivelurile hormonale ale mamei se schimbă rapid. Aceste fluctuații pot influența starea emoțională și pot declanșa depresia.
-
Stresul și oboseala: Îngrijirea unui nou-născut poate fi extrem de solicitantă și poate duce la epuizare fizică și emoțională.
-
Lipsa de sprijin social: Mamele care nu au o rețea de sprijin solidă, cum ar fi un partener de încredere, familie sau prieteni, pot experimenta singurătate și izolare, ceea ce crește riscul de depresie.
-
Istoricul de depresie: Femeile care au avut antecedente de depresie sau tulburări de anxietate sunt mai susceptibile să dezvolte depresie postnatală.
-
Schimbările în viața de familie: Schimbările mari în viața personală, cum ar fi trecerea de la viața de cuplu la viața de părinte, pot crea un sentiment de nesiguranță și anxietate.
Cum să previi depresia postnatală?
Deși nu se poate preveni complet depresia postnatală, există câteva măsuri care pot reduce riscul și pot ajuta la gestionarea stării emoționale a mamei:
-
Căutarea sprijinului din partea celor din jur: Suportul partenerului, familiei și prietenilor este esențial. Femeile care se simt susținute și care pot împărți responsabilitățile legate de îngrijirea copilului au un risc mai mic de a dezvolta depresie postnatală.
-
Odihna și gestionarea oboselii: Chiar și în primele luni după naștere, este important ca mama să se odihnească atunci când copilul doarme. Împărțirea responsabilităților cu partenerul sau cu un membru al familiei poate ajuta la reducerea oboselii.
-
Exercițiile fizice: Activitatea fizică regulată, chiar și o plimbare scurtă, poate îmbunătăți starea de spirit și poate reduce simptomele depresive. Exercițiile fizice eliberează endorfinele, substanțele chimice ale creierului care ajută la combaterea stresului.
-
Alimentația sănătoasă: O dietă echilibrată și bogată în nutrienți esențiali poate influența pozitiv starea de bine emoțională și fizică a mamei.
-
Căutarea ajutorului profesionist: Dacă o mamă simte că starea sa emoțională se înrăutățește, este important să solicite ajutorul unui specialist. Terapia cognitiv-comportamentală și, în unele cazuri, medicamentele pot fi de ajutor.
-
Comunicarea deschisă cu partenerul: Partenerul trebuie să fie implicat activ în îngrijirea copilului și în sprijinul mamei. Este important ca mama să nu se simtă singură în fața noilor provocări.
-
Acordă-ți timp pentru tine: Este esențial ca mama să găsească momente de relaxare personală, cum ar fi citirea unei cărți, ascultarea muzicii preferate sau practici de mindfulness pentru a reduce stresul.
