Una dintre cele mai fascinante și semnificative realizări ale dezvoltării unui copil este începerea vorbirii. Acesta este un moment pe care părinții îl așteaptă cu nerăbdare și îl celebrează cu mândrie. Fiecare copil se dezvoltă într-un ritm propriu, iar momentul în care un copil începe să vorbească poate varia semnificativ de la un copil la altul. Totuși, există anumite etape ale dezvoltării limbajului pe care fiecare copil le parcurge, iar înțelegerea acestora poate ajuta părinții să monitorizeze evoluția limbajului și să știe când să solicite ajutor specializat, dacă este cazul.
Etapele dezvoltării limbajului la copii
1. Sunetele și gânguritul (0-6 luni)
Chiar din primele luni de viață, bebelușii încep să producă sunete și gângureli ca o formă de comunicare. În această perioadă, bebelușii nu formează cuvinte, dar încep să experimenteze cu sunete și să răspundă la stimuli. Un bebeluș de câteva luni poate scoate sunete precum „ooh” și „aah” sau poate „gânguri” în mod repetat, în special atunci când interacționează cu părinții.
De asemenea, bebelușii pot începe să imite ritmul și tonul vocii adulților, chiar dacă nu înțeleg semnificația cuvintelor. Aceasta este, de fapt, baza pentru învățarea limbajului ulterior.
2. Primele cuvinte (6-12 luni)
În jurul vârstei de 6-9 luni, majoritatea copiilor încep să spună primele cuvinte clare, cum ar fi „mama”, „tata”, „da” sau „pa”. Aceste cuvinte nu sunt întotdeauna perfect clare, dar ele marchează începutul procesului de învățare a limbajului. De obicei, copiii în această etapă vor folosi cuvintele într-un context specific, de exemplu, vor rosti „mama” atunci când vor să atragă atenția mamei.
De asemenea, în această perioadă, copiii încep să înțeleagă cuvinte și fraze simple, chiar dacă nu le pot spune încă. Ei pot recunoaște cuvinte legate de obiectele și persoanele din jurul lor.
3. Expansiunea limbajului (12-18 luni)
În jurul vârstei de 12 luni, majoritatea copiilor vor începe să folosească mai multe cuvinte și să formeze fraze simple. La această vârstă, copilul poate folosi între 5 și 20 de cuvinte. De obicei, primele cuvinte sunt legate de obiecte, persoane sau activități familiare, cum ar fi „carte”, „mâncare” sau „lumină”.
De asemenea, în această perioadă, copiii încep să înțeleagă mai multe comenzi simple și să răspundă prin acțiuni, cum ar fi să ridice mâna atunci când li se spune „măi, salut!”.
4. Formarea frazelor simple (18-24 luni)
În jurul vârstei de 18 luni, copiii încep să formeze fraze mai scurte, de obicei cu două cuvinte, cum ar fi „mama, ia” sau „dă-mi mingea”. În această etapă, copilul își extinde treptat vocabularul și devine mai capabil să comunice dorințele și nevoile. Este o perioadă importantă pentru dezvoltarea limbajului, iar părinții pot observa progresul semnificativ al copilului în acest sens.
Copiii de 2 ani pot folosi aproximativ 50 de cuvinte și pot începe să combine cuvinte pentru a forma propoziții simple.
5. Extinderea vocabularului și frazele complexe (2-3 ani)
Între 2 și 3 ani, copilul își dezvoltă rapid vocabularul și încep să folosească propoziții mai lungi și mai complexe. De asemenea, copiii încep să înțeleagă mai bine regulile de gramatică și pot folosi verbe la timpul trecut sau pluralul cuvintelor. De exemplu, un copil de 2 ani poate spune „Vreau apă” sau „Mă joc cu mașina mea”.
Este important de menționat că la această vârstă, dezvoltarea limbajului nu este uniformă. Unii copii pot începe să vorbească mai devreme și pot folosi propoziții mai complexe, în timp ce alții pot învăța mai lent, dar la fel de eficient.
6. Îmbunătățirea comunicării (3-5 ani)
La vârsta de 3 ani, majoritatea copiilor pot să poarte o conversație simplă. Între 3 și 5 ani, vocabularul lor poate ajunge la aproximativ 1000 de cuvinte, iar frazele devin din ce în ce mai complexe. În această etapă, copiii încep să utilizeze limbajul nu doar pentru a cere lucruri, ci și pentru a povesti experiențe, a pune întrebări și a interacționa cu alți copii și adulți.
Această perioadă este esențială pentru dezvoltarea comunicării și pentru înțelegerea limbajului abstract. De asemenea, încep să înțeleagă umorul și metaforele simple, iar abilitățile lor de vorbire continuă să se îmbunătățească.
Factori care influențează dezvoltarea limbajului
Dezvoltarea limbajului la copii poate fi influențată de mai mulți factori, inclusiv:
- Genetica: Unii copii pot avea o predispoziție genetică care îi ajută să învețe mai repede să vorbească.
- Mediul familial: Un mediu stimulativ, în care copilul este încurajat să comunice și să interacționeze cu părinții și ceilalți membri ai familiei, contribuie la dezvoltarea rapidă a limbajului.
- Interacțiunile sociale: Copiii care sunt încurajați să participe la conversații și să asculte povești dezvoltă un limbaj mai bogat.
- Stimularea verbală: Citirea cărților și discutarea despre imagini sau activități zilnice ajută la îmbogățirea vocabularului copilului.
Când să soliciți ajutor specializat?
Deși fiecare copil are propriul ritm de dezvoltare, există semne care pot indica întârzieri în vorbire. Dacă un copil de 2 ani nu folosește cel puțin 50 de cuvinte sau nu formează fraze scurte, sau dacă nu răspunde la întrebările simple, este recomandat să consulți un medic pediatru sau un specialist în logopedie. Problemele legate de auz, întârzierile cognitive sau alte afecțiuni pot afecta dezvoltarea limbajului, iar intervenția timpurie poate adresa aceste probleme eficient.
Fiecare copil este unic, iar momentul în care începe să vorbească poate varia semnificativ. Totuși, majoritatea copiilor încep să spună primele cuvinte în jurul vârstei de 12 luni și continuă să își dezvolte abilitățile de vorbire până la 3 ani. Părinții pot sprijini dezvoltarea limbajului prin interacțiuni verbale zilnice, citirea cărților și oferirea unui mediu stimulativ. Dacă există îngrijorări legate de dezvoltarea limbajului, este important să se consulte un specialist, care poate oferi sfaturi și recomandări utile pentru sprijinirea evoluției limbajului copilului.
