Unul dintre cele mai fascinante momente din viața unui părinte este atunci când copilul lor începe să vorbească. De la primele gângureli la cuvintele clare, fiecare pas în evoluția limbajului este un semn al dezvoltării cognitive și emoționale. Dar când încep copiii să vorbească? Răspunsul nu este unul simplu, deoarece procesul este influențat de mai mulți factori, iar fiecare copil se dezvoltă într-un ritm propriu. Totuși, există anumite etape și vârste generale pe care le putem urmări.
1. Când încep copiii să vorbească? Primele sunete și gângureli: 0-6 luni
Deși bebelușul nu va spune cuvinte clare în primele luni de viață, acesta începe să experimenteze sunetele și ritmul limbajului încă de la naștere. În această perioadă, bebelușii își exprimă nevoile și sentimentele prin plânsete, dar și prin sunete, gângureli și vocalizări. Chiar dacă aceste sunete nu sunt cuvinte propriu-zise, ele reprezintă o parte importantă a dezvoltării limbajului.
În jurul vârstei de 2-3 luni, bebelușul începe să facă primele “gângureli”, sunete care nu sunt controlate conștient, dar sunt esențiale pentru dezvoltarea abilității de a vorbi mai târziu. Aceste sunete vor evolua treptat, iar copilul va învăța să imite ritmul și tonul vocii celor din jur.
2. Primele cuvinte: 6-12 luni
În jurul vârstei de 6 luni, bebelușii încep să recunoască sunetele care formează cuvintele și să încerce să le reproducă. Acestea vor începe să articuleze silabe simple, cum ar fi „ma-ma”, „da-da” sau „ba-ba”, iar părinții le vor încuraja prin repetarea acestora. Aceste prime cuvinte nu au, de obicei, un sens exact, dar sunt semne clare că bebelușul învață să folosească sunetele pentru a comunica.
Pe măsură ce copilul crește, în jurul vârstei de 9-12 luni, acesta va începe să înțeleagă mai bine ce înseamnă cuvintele, chiar dacă nu poate articula încă fraze complete. În această perioadă, părinții pot observa că bebelușul răspunde la numele său sau la comenzi simple, precum „dă-mi mingea” sau „vino aici”.
3. Explozia limbajului: 12-18 luni
Un moment cheie în dezvoltarea limbajului este explozia lingvistică, care de obicei apare între 12 și 18 luni. În această perioadă, copilul va începe să spună din ce în ce mai multe cuvinte și să le combine în fraze scurte. De exemplu, la vârsta de 18 luni, mulți copii vor folosi fraze simple de 2 cuvinte, precum „mama, apă” sau „da, joc”.
De asemenea, între 12 și 18 luni, părinții pot observa că vocabularul copilului începe să se extindă rapid, iar acesta va învăța cuvinte noi aproape zilnic. Abilitatea de a înțelege și de a folosi cuvinte se dezvoltă într-un ritm foarte rapid, iar copiii devin din ce în ce mai dornici să comunice.
4. Când încep copiii să vorbească? Crearea propozițiilor: 18-24 luni
În jurul vârstei de 18 luni, copiii vor începe să construiască propoziții mai complexe. Aceste propoziții nu vor fi încă gramatical corecte, dar vor conține cel puțin două cuvinte, iar copilul va începe să combine substantive, verbe și adjective în propoziții simple. De exemplu, la vârsta de 2 ani, un copil ar putea spune „Vreau apă” sau „Mănânc pâine”.
În această perioadă, copilul va începe să imite structuri de propoziții pe care le aude din jurul său, dar este important de menționat că limbajul său va fi simplificat, iar unele cuvinte vor fi folosite greșit sau vor fi omise.
5. Dezvoltarea limbajului și îmbogățirea vocabularului: 2-3 ani
La 2-3 ani, copilul începe să vorbească într-un mod mai clar și mai coerent. Vocabularul lui crește rapid și poate ajunge la aproximativ 200-1.000 de cuvinte, în funcție de expunerea la limbajul vorbit în jurul său. Copilul va începe să folosească propoziții mai lungi, să pună întrebări și să înțeleagă concepte mai complexe, cum ar fi „aici” și „acolo”, „mărime” și „culoare”.
În această perioadă, copiii încep să își exprime gândurile și dorințele într-un mod mai detaliat. De asemenea, pot începe să povestească mici întâmplări și să descrie evenimente din viața lor cotidiană.
6. Limbajul avansat și formarea frazelor complexe: 3-5 ani
Între 3 și 5 ani, copilul începe să vorbească din ce în ce mai fluent, iar propozițiile devin din ce în ce mai complexe. La vârsta de 4 ani, majoritatea copiilor pot spune propoziții complete și pot utiliza corect verbele la diferite timpuri. Ei pot povesti evenimente complexe și pot începe să folosească corect articolele sau pronumele.
Vocabularul copilului crește în continuare, iar acest lucru le permite să comunice mai clar și să participe activ la conversații. De asemenea, în această perioadă, copiii încep să înțeleagă nu doar sensul cuvintelor, ci și intenția din spatele lor, și pot să aprecieze umorul, glumele sau întrebările mai abstracte.
Ce influențează momentul în care copilul începe să vorbească?
Deși există etape generale de dezvoltare, fiecare copil învață să vorbească într-un ritm propriu. Sunt mulți factori care pot influența momentul în care un copil începe să vorbească, printre care:
- Expunerea la limbaj: Copiii care sunt expuși la mai multe conversații și interacțiuni vor învăța mai rapid limbajul. Familiile care vorbesc mult cu copiii lor, care le citesc cărți sau care le pun întrebări, își vor ajuta copiii să învețe mai repede să vorbească.
- Genul: Studiile arată că fetele tind să dezvolte limbajul mai devreme decât băieții, deși diferențele nu sunt semnificative.
- Factorii genetici și ereditari: Dacă părinții unui copil sunt vorbitori rapizi sau au o predispoziție pentru a învăța limbi, este posibil ca și copilul să învețe să vorbească mai repede.
- Stimulii de mediu: Un mediu stimulator, cu multe interacțiuni sociale și jucării educaționale, poate contribui la dezvoltarea limbajului.
Semne de alarmă: când să consulți un specialist
Deși fiecare copil se dezvoltă în ritmul său, există anumite semne care pot indica o întârziere în dezvoltarea limbajului. Acestea includ:
- La 18 luni, copilul nu spune deloc cuvinte.
- La 2 ani, copilul nu folosește propoziții de 2-3 cuvinte.
- La 3 ani, copilul nu poate fi înțeles de cei din jur, chiar și de părinți.
- La 4 ani, copilul nu poate purta o conversație simplă.
Dacă părinții sunt îngrijorați de dezvoltarea limbajului copilului lor, este important să consulte un specialist, cum ar fi un logoped sau un pediatru, pentru evaluări suplimentare.
