Călin Novăcescu, fost participant la Exatlon și ambasador al sportului, este antrenorul care sfidează limitele corpului uman și persoana care demonstrează practic (ce alții știu doar teoretic) că educându-ți creierul corpul devine sclavul tău. I se mai spune și „distrugătorul de aparate” pentru că a uimit o țară întreagă când a făcut sport 33 de ore în direct, fără pauză, până când a resetat toate aparatele de fitness demonstrând astfel că experiența de peste 25 de ani, pregătirea mentală și fizică, disciplina și autocontrolul sunt armele sale invincibile și inegalabile. Călin Novăcescu este românul cu cele mai multe recorduri de slăbit, masă musculară sau îngrășat
Reporterii 123mama.ro au stat de vorbă cu Călin Novăcescu despre cât este de importantă alimentația copiilor, cum putem schimba obiceiurile alimentare negative ale micuților și care este chesia succesului în educarea acestora.
Maria Stoica: Care credeți că sunt cele mai frecvente greșeli pe care le fac părinții atunci când vine vorba de alimentația unui copil? Ce putem face ca un copil să ajungă să aibă o alimentație corectă? Ce ne facem cu micuții care refuză să mănânce legume și nici prea multe fructe nu consumă? Cum îi convingem? Îi forțăm?
Călin Novăcescu: Cea mai mare problemă pleacă de la faptul că părinții nu au o educație alimentară corectă și atunci nu au cum să le transmită mesajele corecte celor mici. Eu aș începe cu educarea părinților pentru a putea fi un exemplu pentru copii. Eu tot vorbesc despre puterea exemplului în care cred foarte mult. Copilul imită ce vede, nu ce îi spui. Obezitatea copiilor la vârste foarte fragede vorbește de la sine despre ce învață un copil de la părintele său și asta este trist.
Insist asupra faptului că părintele trebuie să fie exemplu pentru copii, iar ca acest lucru să se întâmple este indicat să înceapă să învețe și să înțeleagă ce înseamnă alimentația corectă.
Pentru că dacă părintele nu mănâncă în casă legume, fructe, cum putem forța copiii să facă ceva ce adulții nu pot face. Copiii imită și împrumută din obiceiurile părinților, o să spun asta până când fiecare adult o să conștientizeze acest aspect și o să lucreze în direcția bună.
Ce ar trebui să mănânce un preșcolar/școlar? Le dăm din când în când dulciuri, îi lăsăm vreodată într-un fast-food sau nu facem nicio excepție? Cum putem să-i interzicem astfel de locuri mai ales când prietenii lor îi invită la ziua lor de naștere?
Unui preșcolar/școlar/adult (este valabil pentru oricine) îi este indicat să consume minimum 80% alimente sănătoase, iar 20% ceva de poftă. Toată lumea trebuie să conștientizeze riscurile dulciurilor și a fast-food udurilor și să le explice copiilor încă de la 2-3 ani. Interzicerea nu a fost niciodată o bună soluție. Dar dacă copilul este învățat cu o alimentație corectă, poate să meargă la ziua oricui, în orice loc, dar asta nu înseamnă că o să se îndoape cu dulciuri, chipsuri, fast-fooduri. Un copil educat timpuriu într-o direcție bună este foarte responsabil și atunci când nu este cu părinții.
Un copil de 6-7 ani trebuie să facă mișcare? Cât e de importantă și ce fel de mișcare?
Un copil de când se naște (gimnastica nou-născuților) trebuie să facă mișcare (la 6 ani să înceapă este târzior). Mișcarea înseamnă sănătate și longevitate, de aceea ea trebuie făcută la orice vârstă, evident adaptată astfel încât să se potrivească fiecăruia. Sunt foarte multe lucruri care se pot face în acest sens: mers în parc, alergare, bicicletă, înot, orice activitate care-l ajută pe cel mic să se dezvolte armonios și psihic.
Știu că aveți doi băieți. Ce alimentație au, cum ați reușit să-i creșteți astfel încât să fie adepții unui stil de viață sănătos? Sunt fericiți cu ce mănâncă sau când merg undeva și au ocazia “năvălesc” în chipsuri, ciocolată și alte lucruri care nu fac bine?
Copiii mei nu “năvălesc” în chipsuri, dulciuri, fast-fooduri deoarece eu sunt puterea exemplului pentru ei, eu am educație alimentară și i-am putut educa corect în această privință. Încă de la grădiniță, de la trei ani, le citeam programul alimentar al Instituției și le explicam ce este bun și ce nu este bun pentru ei. Așadar, educația alimentară (și nu numai) se face la vârste foarte fragede, la 6 ani ESTE DEJA PREA TÂRZIU pentru că ei au papilele gustative formate. Ceea ce mă întristează cel mai mult sunt micuții obezi pentru că majoritatea dintre ei au diverse afectiuni grave: diabet, boli cardiovasculare. Acestea sunt riscuri reale la care sunt supuse toate persoanele supra-ponderale. Copiii mei participa la concursuri sportive, maratoane pentru vârsta lor, sunt la concursuri încă de când aveau doi ani (alături de mine, evident).
Oferiți-ne pentru părinții care ne citesc câteva sfaturi despre ce ar trebui să facă ca să crească un copil fericit?
Întrebarea corectă este “ce facem cu părinții”? Copiii sunt doar rodul a ceea ce au semănat adulții. Soluția ar fi o școală de educare a părinților. Nu există dubii, există doar un stil de viață sănătos care să fie urmat de toți membrii familiei. Așadar, cheia succesului este puterea exemplului, un stil de viață sănătos, implicara părinților, cât și a copiilor în activități sportive pentru a se dezvolta fizic, psihic, pentru a fi sănătoși și fericiți.
